Recenzie „Forța economică a femeilor”

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

forta ec a fmeeilforta ec

Cartea „Forța economică a femeilor”, coordonată de Andreea Paul și publicată la editura Polirom în colecția „EgoGrafii”, este, practic, continuarea așteptată a volumului apărut în urmă cu cinci ani, „Forța politică a femeilor”. La momentul respectiv, volumul aborda un subiect delicat pentru politica românească: echilibrul de gen în viața publică, și reunea mărturii ale femeilor care au ales cariera politică. Noua apariție atrage atenția asupra unui aspect la fel de spinos pentru realitatea românească – acela al dezechilibrului de gen în câmpul muncii. Subiectul – dezbătut intens în străinătate inclusiv prin studii aprofundate – este trecut sub tăcerea unor vechi mentalități în România; astfel, fie că sunt casnice, angajate sau în postura de antreprenor, potențialul femeilor continuă să fie subestimat, ceea ce nu înseamnă altceva decât că – într-o vorbă veche – „ne tăiem singuri creanga de sub picioare”. Cu toate acestea, coordonatoarea dorește să ne convingă că „apariţia clasei sociale antreprenoriale de genul feminin este certă şi convingătoare”.

Cartea urmează o structură similară primului volum, în sensul că pune față în față aspectele instituționale și statistice ale tematicii abordate cu cele practice. Volumul este structurat în trei părți. După primele două părți care descriu situația economică și antreprenorială a femeilor din România, cartea reunește istoriile a 56 de femei care și-au dezvoltat propria afacere.

Prima parte tratează „Apariția și dezvoltarea clasei sociale antreprenoriale feminine”. Capitolul debutează cu o „istorie” a antreprenoriatului feminin sau, mai degrabă, cu identificarea acelor dovezi istorice care aduc în atenție activitatea antreprenorială a femeilor din cele mai vechi timpuri. Urmează partea cea mai tehnică a lucrării, în sensul că abordează aspectele statistice care privesc încadrarea femeilor pe piața muncii: ocuparea și șomajul, veniturile obținute, contribuția economică. Practic, această parte „traduce” pentru fiecare cititor cifrele economice furnizate de o gamă largă de instituții naționale și europene – INS, ONRC, Comisia Națională de Prognoză, Comisia Europeană. De asemenea, sunt prezentate instrumentele care au sprijinit, în ultimii ani, antreprenoriatul feminin în România, cu menționarea impactului lor la nivel economic.

Această parte a cărții are o contribuție esențială pentru completarea tabloului care descrie locul și rolul femeii în România contemporană, abordate până acum, de cele mai multe ori, prin studii sociologice și antropologice. Este o analiză detaliată, serioasă și cuprinzătoare a situației economice a româncelor, privită în comparație cu aceea a partenerilor de sex masculin și cu situația la nivel european. Autoarea nu ezită să atragă atenția asupra paradoxurilor din economia românească: majoritare în învățământul universitar, femeile sunt „mai numeroase printre salariații cu venituri scăzute”, sau să sublinieze punctele slabe: femeile formează puțin peste jumătate din populația țării, dar numai una din două este angajată, ceea ce are repercursiuni negative asupra contribuției la PIB. Informațiile despre activitatea de antreprenoriat sunt clare și concise; autoarea dorește să se asigure că vom reține câteva repere precise: „o treime din antreprenoriatul românesc este de gen feminin”, „numărul persoanelor juridice cu asociaţi sau acţionari majoritari femei a crescut la peste 245.000 de firme în anul 2014” etc.

Cea de-a doua parte – „Politici publice internaţionale suport pentru antreprenoriatul feminin” – abordează exemplele de bună practică pentru sprijinirea antreprenoriatului feminin din câteva state din întreaga lume. Așadar, dacă în primul capitol sunt semnalate aspecte care au neapărată nevoie de îmbunătățire pentru ameliorarea echilibrului de gen, cea de-a doua parte se constituie într-o adevărată colecție de măsuri prin care acestea pot fi corectate, pusă la dispoziția decidenților de politici publice. Modelele de bună practică pentru încurajarea antreprenoriatului pot fi adaptate la scara și cultura românească pentru a pune în valoare potențialul femeilor, cu scopul ultim de a spori bunăstarea societății în ansamblul ei.

Un plus în sine al întregii cărți este cea de-a treia parte – „Experienţe antreprenoriale feminine în România” –, constituită pe baza „poveștilor” femeilor antreprenor – cu formare educațională diferită, cu experiență de ani de zile sau aflate abia la început de drum, care activează în cele mai diversificate domenii: de la administrarea unei școli de bune maniere, la cultivarea de produse agricole a căror reputație face înconjurul lumii, până la gestionarea de afaceri care presupun o responsabilitate ridicată (precum producția de scaune auto destinate copiilor) sau creative (design interior, divertisment pentru copii).

Sunt istorii de viață, cu urcușuri și coborâșuri – dar dincolo de aceasta, spun povestea unei ambiții de nemăsurat, a dorinței de a reuși și a succesului, împachetat în ceasuri, zile și nopți întregi de muncă serioasă și necontenită – acesta este „firul roșu” care leagă fiecare poveste de cealaltă și dă unitate și consistență ultimei părți a cărții. Dincolo de datele statistice rigide, care creionează situația economică, acest capitol este responsabil pentru a descifra „forța” femeilor.

Sunt povești care ne arată că totul este posibil: persoane care au plecat din puncte diferite – de pildă, cu formare de inginer constructor sau analist financiar – dar care au ajuns să desfășoare afaceri într-un domeniu similar. Avem femei care au trecut prin experiența dureroasă de a pierde tot ce au construit până atunci, dar care sunt în stare să pornească de la zero și să experimenteze din nou succesul. Ba mai mult, își stabilesc obiective de dezvoltare care întrec prin claritate și viziune multe dintre documentele de politici publice pe termen mediu sau lung, ca de pildă: „îmi doresc să ajung în TOP 5 producători de scule pentru lemn din Europa”, după cum declară una dintre autoare. Întâlnim sfaturi de viață, pe care este bine să ni le reamintim din timp în timp: „Nu realizăm câtă putere există în noi până nu încercăm”. Sunt istorii care descriu în culori vii realitatea mediului de business din România. Concluzia stă în fraza uneia dintre autoare: „Femeile manager au neşansa de a nu fi întotdeauna luate în serios”. Reticența, din păcate, și la momentul actual continuă să vină pe ambele filiere: atât a femeilor, cât și a bărbaților.

Partea a treia a volumului abundă în aspecte practice, astfel încât unele dintre povestiri se pot constitui în adevărate „studii de caz”, numai potrivite pentru studenții de afaceri, presărate cu aspecte ale planurilor de afaceri, efectele participării la târguri și expoziții internaționale asupra creșterii firmei, identificarea surselor de finanțare, modalități de pătrundere pe piețele externe, impactul crizei economice. Astfel, cartea vizează mai multe grupuri-țintă: pasionați de istoria și de studiul businessului, economiști, decidenți de politici publice, antreprenori – atât bărbați, cât și femei aflați la începutul carierei lor în acest domeniu.

Fiecare poveste este spusă cu pasiune şi păstrează ceva din duioşia cu care orice femeie vorbește despre proprii copiii – iar combinația dintre cele două te face să îți dorești să ajungi să și cunoști femeile care își împărtășesc istoria lor ca antreprenoare – în fond, istoria vieții lor.

 

Dr. Oana Popovici, cercetător științific