Chiar dacă o mare parte dintre companii sunt fraudate de proprii angajați, frauda corporate este un subiect puțin discutat în spațiul public, mai ales că de cele mai multe ori nu reprezintă o prioritate pentru antreprenori sau manageri. Frauda reprezintă o amenințare pentru multe industrii ale economiei, iar cel mai important pas pentru combatere este creșterea nivelului de conștietizare asupra acestui fenomen într-o companie, ca apoi să dezbatem și să îmbunătățim mecanismele și soluțiile de prevenție, investigație și control.
În România, printre cele mai vizate domenii pentru comiterea fraudelor sunt asigurările, retailul şi energia. Cele mai multe companii încearcă să rezolve intern cazurile de fraudă, chiar dacă nu deţin expertiza necesară. Pentru că o investigație pentru identificarea si dovedirea unei fraude poate dura o perioadă mare de timp, șansele de soluționare internă sunt mult mai mici decât contractarea unor experți din exteriorul companiei.
Ce trebuie să reținem este că impactul actului fraudulos nu se rezumă doar la prejudiciul material, ci și la alte aspecte de o importanță majoră pentru companii, cum ar fi: afectarea imaginii companiei, pierderea încrederii în fața clienților sau chiar scăderea cotei de piață.
Tipuri de fraudă
În mediul de business înâlnim trei tipuri de fraudă. Foarte des practicată este frauda internă, denumită și frauda ocupațională, adică cea comisă de proprii angajați ai companiei, cel mai mare procent fiind din middle și top management.*
Frauda externă este comisă de persoane sau grupuri din afara companiei – clienți, furnizori, distribuitori sau chiar infractori și hackeri. Mai există și frauda mixtă care se referă la situația în care sunt implicați atât fraudatorii externi, cât și cei interni. Însă, este o tipologie care afectează companiile într-un procent mai mic.
Cele mai întâlnite tipuri de fraude au la bază diferite strategii practicate la nivel mondial, care cu timpul au fost perfecționate de către “specialiști”. De exemplu, schema bazată pe conflictul de interese este una dintre cele mai cunoscute tipuri de fraudă în partea noastră a Europei: situațiile în care angajații influențează alocarea contractelor pentru companii deținute chiar de ei sau rudele lor. Sună cunoscut, nu-i așa? Un alt exemplu des întâlnit este din domeniul asigurărilor, atunci când polițele de asigurare sunt manipulate prin înțelegeri ilicite între angajații companiei de asigurări și clienți. Sau mai este clasica metodă și probabil printre primele inventate – furtul de bunuri sau deturnarea precum utilizarea neautorizată a mașinilor, a laptopurilor sau a diferitelor resurse ale companiei.
Conform unui raport privind frauda și abuzul ocupațional realizat de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE), la nivel mondial, companiile, instituțiile statului și asociațiile non-profit pierd anual 5% din venituri (în medie) din cauza fraudelor comise de proprii angajați.
Profilul fraudatorului
Cei mai mulți fraudatori ocupaționali au între 31 și 45 de ani și lucrează în departamentele HR sau Financiar, ori fac parte din top management. Aproape două treimi dintre ei au cel puțin studii universitare. Au un stil de viață costisitor, se confruntă cu probleme financiare și se află deseori în relații apropiate cu un furnizor, client sau un coleg din alt departament. Fraudatorii nu au de regulă antecedente penale. Ținând cont că fraudele corporate nu sunt raportate, este posibil ca ei să fi comis și în trecut asemenea infracțiuni. Cu cât este mai bine plasat în organigrama companiei, cu atât mai mare este prejudiciul produs.
Controlul managerial
Scopul controlului managerial este protejarea business-ului prin identificarea riscurilor și a unor potențiale fraude care planează asupra societății. Este una dintre cele mai eficiente metode de a asigura protejarea și folosirea resurselor financiare în corelare cu atingerea obiectivelor, îmbunătățirea fluxului informațional și creșterea inteligibilității. Este o activitate de prevenire a erorilor și neregulilor, de înlăturare a cauzelor care le determină și de perfecționare a activităților controlate.
Rezultatele principale consta în eliminarea riscurilor la nivelul companiei, evitarea fraudelor la nivel de management și oferirea unei imagini fidele în fața acționariatului.
Când este recomandat ca o societate să utilizeze controlul managerial?
Printre cele mai justificate motive pentru care o companie/societate poate considera că are nevoie de un astfel de control: cifra de afaceri anuală depășește un milion de euro și există un minim de 100 de angajați, compania este societate pe acțiuni, există un flux mare de producție sau compania este supusă auditării statutare.
Orice conducător al unei companii ar trebui ca într-un anumit moment, de succes sau declin, în funcție de contextul fiecăruia, să analizeze activitatea de care răspunde pentru a asigura succesul companiei sale, a îmbunătăți activitățile departamentelor sau pentru a evita o viitoare criză.
Noua linie de business a controlului managerial a fost conturată de CV Expert Contabil în perioada pandemiei, în urma expertizei cu marile companii, de la SRL-uri cu peste 500 angajați la SA-uri cu cifra de afaceri de milioane de euro. Certificarea calității managementului intern, verificarea situațiilor financiare, eliminarea riscurilor sau evitarea unei fraude la nivel de management sunt câteva din aspectele pe care le cuprindem în analiză. Mai mult de 30% din aceste entități juridice întâmpină dificultăți pe aceste ramuri.
*Studiu realizat de PwC’s Global Economic Crime and Fraud Survey 2020.
Cristina Vintila
cristina.vintila@cv-expertcontabil.ro
https://www.cv-expertcontabil.ro
