Dedic acest articol dantelei, pe care literatura de profil o definește ca țesătură ajurată folosită în scop ornamental sau decorativ, care, în general, are două elemente, o parte ornamentală cu diverse modele și o rețea pe fond, care susține modelele. Originea danteleieste disputată de istorici, unii atribuind-o Italiei, alții Flandrei, iar primele referințe sunt din secolul al XV-lea. La mijlocul secolului al XVI-lea, în Veneția devenea populară dantela lucrată integral cu acul,cu fire de in, mătase sau prețioasele fire din aur sau argint.
La sfârșitul secolului al XVIII-leași începutul secolului al XIX-lea, apariția mașinilor de țesut a dus la un declin al lucrului manual al dantelei, migălos, consumator de timp și, ca urmare, scump, dara permisaccesul mai multor categorii sociale la produse din dantelă. Dorința de dantelă a Europei a determinat și răspândirea unor tehnici combinate prin care fiese aplicau motive lucrate manual pe o rețea fabricată industrial, fie se utilizau benzi țesute industrial pentru conturarea dantelei iar ornamentele și elementele rețelei erau lucrate manual. Cu toate acestea, dantela lucrată exclusiv manual a continuat să fie mai mult apreciată și căutată. Totodată, evoluția tiparului și apariția hârtiei din celuloză au permis ca tehnicile manuale de lucru al dantelelor să devină populare și încurajate prin diverse publicații periodice cu modele tipărite.
În România, a doua parte a secolului al XX-lea, probabil, din lipsa unor țesături sau benzi textile adecvate,a apărut un nou tip de dantelă combinată, integral manuală,între laseta croșetată(Romanian cord) și punctele lucrate cu acul, specifice dantelei venețiene.
Nu pot să nu remarc faptul că în vorbirea curentă s-a impus termenul de macramé, deși în publicațiile românești de specialitate din perioada 1960-1989 ale autoarelor Elisabeta Iosivoni, Ecaterina Tomida și Vasilica Zidaru Popa s-afolosit exclusiv termenul de dantelă. Din nefericire, denumirea de macramé adoptată și pentru firul de bumbac fabricat în țara noastră, a disociat imaginea produsului românesc de dantelele europene, singura legătură fiind termenul de lasetăpentru șnurul croșetat ( fr. lacet=șiret, enlace = dantelă). Cu toate acestea, tehnica românească de lucru a dantelei a fost împrumutată de toate țările din regiune și s-a răspândit ca Romanian Point Lace / Macrame rumeno / Rumînskoe krujevo (румынское кружево)și a fost promovată în publicații de profil.
În prezent, observăm că“mâinile pricepute” în lucrul dantelei au îmbătrânit sau au plecat peste hotare,iar generațiile post-decembriste sufocate de-a dreptul de ”mileurile bunicii” au marginalizatacest produs autentic românesc.
Cu toate acestea, am rămas profund impresionată să constat că pasiunea pentru dantelă a unor românce a creat adevărate curente, școli și asociații în Australia, Japonia, Canada, SUA, Braziliași în întreaga Europă, afirmând unicitatea Romanian Point Lace.
În 2017 am decissă includ pasiunea mea pentru dantela românească în promovarea identității acestui produs național, care face parte din patrimoniul cultural, prin înregistrarea mărcii RoLaseta by Maria Petcu la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărciși deschiderea magazinului on-line www.rolaseta.ro.
Am pornit de la dezideratul de a impulsiona generațiile tinere să aprecieze valoarea, frumusețea și unicitatea acestui produs românesc și am creat modele și seturi de lucru al dantelei. Astăzi, seturile comercializate prin www.rolaseta.ro pot fi comandate și prin www.emag.ro sau www.bussk.ro.
Pentru viitor, doresc să contribui la creșterea profilului dantelei românești atât în țară cât și peste hotare, și, totodată să aduc un plus de autenticitate în mentalitatea oamenilor dar și originalitate în casele acestora.
