„Imi ia mai puțin timp să fac eu decât să-ti explic ție cum se face” sau antreprenoriat în România cu dl. Marius Ghenea și dl. Dragos Popescu față în față cu comunitatea Elite Business Women

Interviu inedit cu dl. Marius Ghenea & dl. Dragos Popescu, echipa Speaker-ilor de la Elite Business Club București, 05 Octombrie!

 

Bianca Tudor, EBW:  Reprezentați succesul și longevitatea în afaceri: Care este cea mai importantă calitate a unui antreprenor care își dorește succes în afaceri și o companie longevivă? 

Marius GheneaMarius Ghenea: Longevitatea caracterizează business-urile durabile. Pentru a dezvolta un business durabil (echivalentul cuvântului englezesc “sustainable”), principala calitate necesară unui antreprenor sau unei echipe de antreprenori este viziunea de business. Evident, viziunea trebuie să fie dublată de perseverentă, inteligentă, hotărâre. Dacă ne referim la “longevitate” într-o perspectivă și mai largă, mai ales în cazul unor antreprenori care sunt deja în business de 20-25 ani, longevitatea afacerii are nevoie, ca o conditie necesară, de strategii de exit și planuri de succesiune eficiente și bine puse în practică, atunci când este timpul potrivit. Succesiunea ca variantă a strategiilor de exit se referă la modul cum se transferă afacerea, în familie de la o generație la alta sau în afara familiei, la alti antreprenori, actionari și/sau manageri care să dezvolte în continuare afacerea.

Dragos Popescu: In opinia mea, succesul unui antreprenor și longevitatea ​unei afaceri antreprenoriale au chei de tratare distincte, desi, în multe situații, le regăsim mergând mână-n mână.
Succesul în afaceri al unui antreprenor poate fi, desigur, măsurat pe criterii obiective – cifra de afaceri, profitabilitate, cota de piata, avere neta, etc., însă, de multe ori el este evaluat „in the eyes of the beholder”, în functie de criterii subiective și obiective personale care îi oferă antreprenorului satisfacție – putere, influentă, impact în comunitate, contribuție la dezvoltarea unei anume industrii sau zone geografice, etc.
Longevitatea unei afaceri este, în sine, un astfel de criteriu subiectiv, care nu măsoară neaparat performanta în business. Dacă îți propui, pur și simplu, să supravietuiești, să nu dai faliment, doar ca să ai un nume scris cu neon pe o clădire cât mai mult timp, probabil că nu ai o afacere sănătoasă. In practică, de cele mai multe ori, fondatorul unei afaceri o poate crește, o poate dezvolta până la un anumit nivel dincolo de care nivelul său de competentă și/sau gradul sau de adaptabilitate la mediul de business în schimbare nu mai sunt suficiente. Cei care realizează asta din timp își construiesc fie planuri de succesiune (către membri ai familiei sau către manageri profesioniști) fie planuri de exit. Ceilalti rămân să stinga, rând pe rând, becurile din firmă.

​​
Bianca Tudor, EBW:  Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le observati la antreprenorii din România?

Marius Ghenea: Evaluarea gresită a oportunităților de piață este, în opinia mea, foarte probabil cea mai mare eroare pe care o fac numerosi antreprenori din Romania. O problemă obiectivă este, pe multe segmente de business, faptul că nu există studii de piață detaliate sau alte informatii care pot confirma situatia unei piețe și tendintele acesteia. In lipsa acestor informatii și în lipsa unui studio de piată individual al antreprenorului însuși, de multe ori proiectul de afaceri este greșit lansat și nu are șanse de reusită din start. Aș compara situația cu cea a domeniului imobiliar, în care dacă vrei să construiești o clădire și nu există un plan urbanistic, trebuie să începi prin a realiza tu însuți un astfel de plan care să fie aprobat de autoritatea publică locală competentă. La fel și în business, dacă vrei să construiești un nou business, trebuie să știi în prinul rând tot ce există “în zona ta”, deci să faci un “plan al zonei”, o analiză a acelui domeniu de afaceri.

A doua greseală  frecventă este faptul că nu sunt analizate corect cele mai bune metode de finanțare ale afacerii, de multe ori pentru că antreprenorii nu cunosc pur și simplu care sunt toate opțiunile disponibile. Și de obicei, opțiunile sunt mai numeroase decât cele la care se gândește antreprenorul, de obicei credit bancar sau fonduri europene si cam atât…
O a treia greșeală potențial fatală pentru afacere, mai ales la început de drum, este ca echipa de start să nu împărtășească valori similare. Dacă valorile antreprenorilor care alcătuiesc echipa de start nu sunt asemanatoare și bine aliniate, mai devreme sau mai târziu acest lucru va avea un impact puternic negativ în business.

 

Dragos Popescu: Dragos PopescuIncep și eu cu evaluarea incompletă/incorectă a oportunităților de business. Am întâlnit și cazuri în care aceasta evaluare nu se face deloc. Aruncatul cu capul înainte, justificat drept „spirit antreprenorial”, denotă în general lacune serioase în pregătirea de business a antreprenorilor. Definirea unor obiective clare, capacitatea de a construi un plan de afaceri (care să includă și evaluarea riscurilor) și a unei strategii coerente fac, de cele mai multe ori, diferența în abordarea unei oportunități de creștere a afacerii. In termenul consacrat „Educated guess”, primul cuvânt, pe care l-aș sublinia gros, implică experiența, competența și întelegere a contextului de business. Aș continua cu inabilitatea de delegare, prezenta, cred, la majoritatea antreprenorilor. Justificată fie prin lipsa de încredere în competentele, loialitatea sau dedicarea membrilor echipei (altă problemă mare!) fie printr-o falsă eficieță („Imi ia mai puțin timp să fac eu decât să-ti explic ție cum se face”). ea duce, pe termen lung, la consecinte grave. Antreprenorul care, deși a ajuns la cifra de afaceri de 100 milioane euro anual, continuă să decidă singur câte pixuri albastre și câte roșii se cumpără în fiecare lună va avea mult prea putin timp de alocat deciziilor importante, la nivel strategic, care să asigure succesul pe termen lung al afacerii.

In fine, o meteahna încă prea des întâlnită este confuzia dintre buzunarul propriu și cel al firmei. Nu mă refer atât la cheltuielile de vacanțe sau de protocol, nici la faptul că soferul companiei îi duce antreprenorului copiii la școală și sotia la coafor, ci mai ales la angajarea resurselor și capitalului companiei în proiecte care nu au legătură cu obiectivele de business. Compensarea deficitelor create se face, de regulă, din finantări externe care duc mai departe la pierderea (parțială sau totală) a controlului asupra afacerii.
​​
Bianca Tudor, EBW:  Se spune că femeile antreprenor țin la latura umană în business, iar rezultatele se măsoară în prea puține exemple de afaceri în Top 100 Forbes, conduse de femei în România. Ce calități recomandă o femeie pentru o carieră în antreprenoriat?

Marius Ghenea: Cunosc numeroase femei din Romania care sunt antreprenori de succes, de asemenea cunosc femei antreprenor din regiunea CEE, unde sunt implicat în principal în investitii de venture capital, iar nu puține dintre companiile în care investim au antreprenori femei sau sunt conduse de femei. Deci cred că problemele de gen sunt mai curând legate de alegeri, decât de potential, deoarece nu văd diferențe de perceptie sau de tratament față de antreprenorii bărbati vs. antreprenori femei. Când spun alegeri, mă refer la faptul că femeile care devin antreprenor nu sunt neapărat interesate de o creștere agresivă a afacerii, ci mai curând de una durabilă, astfel că strategiile sunt ușor diferite, nu pot spune că sunt mai bune sau mai putin bune, doar diferite. De asemenea, alegerile antreprenorilor femei sunt mai mult legate de activități de business care au într-adevăr o componentă mai mare de impact social, fie că e vorba de zona medicală sau farmaceutică, de cea educatională, culturală, îngrijire personală, wellness, produse și servicii ecologice. Iar din acest punct de vedere, cred ca în realitate, toti suntem diferiți, din fericire, nu doar femeile și bărbatii, iar aceste diferențe sunt foarte bune pentru că permit dezvoltarea de afaceri diferite, adresate unor piețe diferite și adresând nevoi diverse. In acest mod, toti au de câstigat, începând desigur cu clienții acestor companii, dar și angajații, partenerii și, nu în ultimul rând, antreprenorii curajosi și inteligenti, femei sau bărbati, care le detin și le conduc.

Dragos Popescu: Sunt, pe de o parte, calități esențiale pentru un antreprenor, indiferent de sex sau de orice alt criteriu – ambiție, perseverentă, dorința de a construi sau de a crește, apetența pentru risc, competențe și educatie de business.

Sunt, pe de altă parte, calităti specifice, care pot conferi femeilor avantaje într-o lume de business (încă) a bărbatilor – intuitie, eleganță, rafinament. Și cea pe care eu o apreciez cel mai mult, poate pentru că-mi lipsește cu desăvârțire – multitasking. 

**Notă!

ELITE BUSINESS CLUB, este un eveniment care aduce împreună oameni pasionați de antreprenoriat, dornici să împărtășească din experiențele lor de business. La Elite Business Club îți poți promova și crește afacerea cunoscând potențiali parteneri sau clienți și poți învăța direct de la specialiștii de business, invitați în calitate de speak-eri.

Te invităm să te înscrii la evenimentul toamnei, marca EBW, 05 Octombrie! Detalii și înscrierea AICI –https://ebw.business/ebc-bucuresti/

cover bucuresti